Ce este flatulenţa?

Flatulenţa reprezintă dereglarea funcţiei gastrointestinale. Aceasta rezultă în creşterea volumului de gaze intestinale, cauzînd o senzaţie de plenitudine şi distensie abdominală.

Flatulenţa poate afecta pe oricine, indiferent de vîrstă, modul de viaţă sau starea sănătăţii. Deşi nu este o patologie gravă, persoanele afectate au un disconfort fizic şi psihic considerabil.

Ce este balonarea?

Cum se diagnostică flatulenţa?

Flatulenţa este printre cele mai frecvente tulburări. Un abdomen balonat reprezintă nu numai un disconfort fizic, dar poate cauza şi un disconfort psihic şi un stres semnificativ. Persoanele devin mai preocupate de aspectulul lor fizic, ceea ce poate dăuna interacţiunil lor cu cei din jur.

Cele mai frecvent menţionate simptome fizice ale flatulenţei sunt:

kg

senzaţia de greutate

balon

senzaţia de plenitudine şi distensie abdominală

ucisk

senzaţia de tensiune, presiune şi chiar durere

bulgotanie

zgomote gastrice şi garguiment puternic

Cum se diagnostichează balonarea?

Balonarea poate determina nu numai disconfort fizic, ci şi psihic.

Flatulenţa poate cauza nu doar disconfort fizic, dar şi psihic.

Flatulenţa deseori cauzează frustrare şi incomodităţi, deoarece aceasta limitează capacitatea persoanelor de a se mişca şi acţiona liber. Cei ce suferă de flatulenţă care au disconfort şi presiune abdominală, nu se pot concentra pe deplin asupra problemelor importante şi activităţilor zilnice.

Senzaţia de plenitudine şi distensie abdominală îi face pe cei ce suferă să se simtă incomfortabil în propriul său corp. Volumul abdominal crescut în prezenţa excesului de gaze în abdomen pot afecta negativ percepţia puterii lor de atracţie şi îi face să se simtă nesiguri pînă la dispariţia flatulenţei.

Flatulenţa de asemenea poate cauza un disconfort social semnificativ. Astfel de persoane se tem că balonarea, asociată cu zgomotele şi garguimentul intestinal, pot atrage atenţia altor persoane. În încercarea de a evita situaţii stînjenitoare, aceste persoane deseori se simt incomod şi neliniştit în timpul întîlnirilor sociale.

Referinţe:

1) Jackowska A., Łukaszyk A. Przegląd Gastroenterologiczny 2008; 3 (5): 243-246.
2) Jakubowski W. Ultrasonografia 2006;24,102-5.
3) Czerwionka-Szaflarska M. 2010; Forum Medycyny Rodzinnej 2010; 4 (6):408–414.
4) Weingärtner U, Petersen-Braun M. Pharm Ztg 2004;149: 34-39.
5) Serra J et.al. Am J Physiol Gastrointest Liver Physiol 2001; 281: G138-43. Jarosz M, Dzieniszewski J. PZWL, Warszawa 2003.
6) Friis H et.al., Effect of simethicone on lactulose-induced H2 production and gastrointestinal symptoms. Digestion 1991; 49: 227-30.
7) Lucassen P.L.B.J. et. al., British Medical Journal, 1998; 316: 339-342.
8) Balon AJ. Am Fam Physician. 1997 Jan;55(1):235-42, 245-46.