» Mobile Version

Cauzele flatulenţei

Cauzele flatulenţei nu au fost stabilite pe deplin.
Cele mai frecvente cauze ale flatulenţei sunt:

Dieta incorectă, şi anume…
  • pîine alba,
  • mîncăruri picante şi grase,
  • legume ce favorizează balonarea, cum ar fi fasolea, varza sau conopida,
  • dieta bogată în fibre vegetale, fructe şi legume,
  • dulciurile, băuturile carbogazoase, guma de mestecat.
Atenţie! Flatulenţa nu este cauzată doar de ceea ce mîncăm, dar…şi cum mîncăm. Astfel, aceasta poate fi favorizată de către:
  • mîncarea consumată în grabă, însoţită de înghiţirea aerului (aerofagie),
  • mîncarea consumată imediat înainte de culcare.
Intoleranţa la anumiți compuși alimentari
  • cum ar fi intoleranţa la lactoză, fructoză sau glutamat de sodiu.
Lipsa activităţii fizice
  • Modul sedentar de viaţă rezultă într-o digestie slabă, ducînd la fermentarea crescută a alimentelor şi la producerea de gaze în tractul gastrointestinal.
Factorii sociali, şi anume:
  • stresul legat de muncă sau viaţa de familie,
  • reţinerea intenţionată de gaze din motive culturale.

Cauzele balonării si flatulentei

Flatulenţa însoţeşte diferite tulburări gastrointestinale.

Flatulenţa deseori nu este un simptom izolat în tulburările gastrointestinale. Aceasta poate însoţi şi alte tulburări şi/sau boli gastroenterologice.

Indigestie

Indigestie

Diaree

Diaree

Constipaţie

Constipaţie

Toxiinfecţii alimentare

Intoxicaţii alimentare

 

Flatulenţa este deseori o reacţie adversă după utilizarea diferitor medicamente.

Flatulenţa şi alte tulburări gastrointestinale reprezintă deseori o reacţie adversă după utilizarea diferitor medicamente.

Motivele utilizării incorecte a medicamentelor sunt: lipsa cunoaşterii mecanismelor lor de acţiune, interacţiunile dintre medicamente şi efectele nedorite cauzate de către medicamentele prescrise. Prin urmare, este important să informăm medicul despre toate medicamentele administrate. Administrarea incorectă şi combinarea medicamentelor fără supravegherea medicului pot duce la complicaţii terapeutice şi distrugerea microflorei intestinale care este necesară pentru sănătate, ceea ce poate rezulta în tulburări digestive.

Astfel de medicamente includ:

Antibiotice

anumite antihipertensive

anumite antidiabetice (de exemplu, acarboza)

medicamente utilizate în tratamentul diareei (de exemplu, loperamid)*

Antibioticele

Unele antihipertensive

Unele preparate
antidiabetice
(de exemplu, Acarboza)

Antidiareicele
(de exemplu, loperamida)*

 

Flatulenţa poate fi ameliorată nu doar prin implementarea modificărilor stilului de viaţă, dar de asemenea şi prin administrarea medicamentelor bine tolerate, cum ar fi Espumisan®

Espumisan® conţine simeticonă care scade tensiunea superficială a bulelor de gaz în tractul gastrointestinal. Espumisan® este eficient, bine tolerat şi nu interacţionează cu alte medicamente. Chiar şi utilizarea de lungă durată a acestuia nu are ca rezultat efecte nedorite. Espumisan® nu se absoarbe din tractul gastrointestinal şi poate fi utilizat timp de mulţi ani*
*În prezenţa simptomelor abdominale noi şi/sau persistente, este indicat consultul medicului. Acesta va investiga faptul dacă există vreo patologie ascunsă care ar necesita alt tratament.

Referinţe:

1) Jackowska A., Łukaszyk A. Przegląd Gastroenterologiczny 2008; 3 (5): 243-246.
2) Jakubowski W. Ultrasonografia 2006;24,102-5.
3) Czerwionka-Szaflarska M. 2010; Forum Medycyny Rodzinnej 2010; 4 (6):408–414.
4) Weingärtner U, Petersen-Braun M. Pharm Ztg 2004;149: 34-39.
5) Serra J et.al. Am J Physiol Gastrointest Liver Physiol 2001; 281: G138-43. Jarosz M, Dzieniszewski J. PZWL, Warszawa 2003.
6) Friis H et.al., Effect of simethicone on lactulose-induced H2 production and gastrointestinal symptoms. Digestion 1991; 49: 227-30.
7) Lucassen P.L.B.J. et. al., British Medical Journal, 1998; 316: 339-342.
8) Balon AJ. Am Fam Physician. 1997 Jan;55(1):235-42, 245-46.