» Mobile Version
Espumisan®... pentru tratamentul flatulenţei

Ce este flatulenţa şi pe cine afectează aceasta?

Ce este flatulenţa şi pe cine afectează aceasta?

Flatulenţa reprezintă o senzaţie de distensie intestinală de către gaze. Alte denumiri ale acestei patologii sunt: aerenterectazie sau gaze. Cele mai frecvente simptome ale flatulenţei, descrise de către pacienţii afectaţi, sunt: disconfortul abdominal şi senzaţia de ”prea plin”, garguimente intestinale sonore, iar uneori chiar şi durere.

Flatulenţa îl poate afecta pe oricine, indiferent de vîrstă, modul de viaţă sau starea sănătății.

 

Cum apare flatulenţa?

Care sunt cauzele balonării?

Flatulenţa este cauzată de către excesul de gaze acumulate în organism. La o persoană sănătoasă, tractul gastrointestinal poate conţine în mod constant de la 150 la 200 ml de gaze care includ: azot (11-92%), oxigen (0-11%), bioxid de carbon (3-54%), hidrogen (0-86%), metan (0-86%), şi altele, precum acizi organici volatili şi hidrogen sulfurat (0-1%). Organismul îi înlătură prin intermediul sistemului respirator, difuziei sangvine, utilizării de bacterii şi excreţiei. Aproximativ 600-1400 ml dintre aceste gaze ies afară zilnic…în timpul eructaţiei.

Aproximativ 476 – 1491 ml de gaze sunt eliminate regulat prin rect în fiecare zi. În caz de tulburări gastrointestinale, această cantitate creşte.5

 

Care este problema?

Care este problema?

Flatulenţa este unul dintre cele mai frecvente simptome gastrointestinale raportate în timpul vizitelor la medic. Magnitudinea acestei probleme este încă neclară. Pe de o parte, flatulenţa este ascunsă ca fiind o problemă stînjenitoare, pe de altă parte, aceasta este neglijată atît de pacienţi, cît şi de medici ca un simptom lipsit de importanţă. Deşi medicii nu au păreri unanime referitor la motivele flatulenţei, aceştia menţionează următorii factori ce o favorizează: dieta incorectă, lipsa activităţii fizice, patologiile gastrointestinale şi metabolice, efectele nedorite ale diferitor medicamente sau cauze psihogene, cum ar fi constipaţiile uzuale şi stresul puternic.
O cauză frecventă a acuzelor la flatulenţă este de asemenea reţinerea voluntară a gazelor. Aceasta deseori se datorează…motivelor culturale. Sîntem învăţaţi că nu este potrivit să “tragem vînturi” în societate.1

 

Cum se tratează flatulenţa?

Cum poţi proceda dacă ai balonare?

Pentru a trata flatulenţa, în primul rînd trebuie să înlăturăm cauzele. La început, trebuie modificate dieta şi modul de viaţă. Specialiştii recomandă limitarea alimentelor ce stimulează producerea de gaze, cum ar fi fasolea, varza sau ceapa crudă. Trebuie de asemenea să evităm mesele picante şi prăjite. Mîncarea trebuie consumată pe îndelete, într-o atmosferă lipsită de stres. Persoanele cu probleme digestive trebuie să consume deseori condimente şi ierburi ce reglează funcţia intestinală, de exemplu chimen dulce, ghimbir, mentă, muşeţel sau frunze de laur. În tratamentul flatulenţei, simeticona este de asemenea o opţiune. Mecanismul de acţiune al simeticonei constă în scăderea tensiunii superficiale sau distrugerea bulelor de gaze. Gazele eliberate din aceste bule sunt uşor absorbite sau eliminate din organism.6

 

Gazele mai creează probleme…în timpul USG

FĂRĂ PREGĂTIRE - DUPĂ PREGĂTIREA CU ESPUMISAN®

La unii pacienţi ce au efectuat o ultrasonografie abdominală necesită examinări repetate din cauza cantităţii mari de gaze în stomac şi intestine. Pentru a elimina gazele, poate fi utilizat un astfel de preparat antiflatulenţă, cum ar fi Espumisan® care distruge eficient bulele de gaze eliminate şi ameliorează considerabil vizibilitatea organelor abdominale la USG.2

 

Espumisan® - medicamentul antiflatulenţă de preferat!

Espumisan® - Nr.1 în Moldova*

Timp de mulţi ani Espumisan® a fost pe primul loc printre medicamentele antiflatulenţă şi încă mai este cel mai frecvent utilizat de către pacienti. Espumisan® este brandul antiflatulenţă #1 în Moldova!

*IMS Health, 03A3 Antiflatulence, MAT/05/14.

 

Referinţe:

1) Jackowska A., Łukaszyk A. Przegląd Gastroenterologiczny 2008; 3 (5): 243-246.
2) Jakubowski W. Ultrasonografia 2006;24,102-5.
3) Czerwionka-Szaflarska M. 2010; Forum Medycyny Rodzinnej 2010; 4 (6):408–414.
4) Weingärtner U, Petersen-Braun M. Pharm Ztg 2004;149: 34-39.
5) Serra J et.al. Am J Physiol Gastrointest Liver Physiol 2001; 281: G138-43. Jarosz M, Dzieniszewski J. PZWL, Warszawa 2003.
6) Friis H et.al., Effect of simethicone on lactulose-induced H2 production and gastrointestinal symptoms. Digestion 1991; 49: 227-30.
7) Lucassen P.L.B.J. et. al., British Medical Journal, 1998; 316: 339-342.
8) Balon AJ. Am Fam Physician. 1997 Jan;55(1):235-42, 245-46.